Mesaj Către Creştinism: Era Lui Isus Şi Era Noastră Din Punctul De Vedere Al Identităţii Temporale

Să comparăm Creştinismul de astăzi cu Iudaismul din vremea lui Isus. Pe atunci, în Israel, Iudaismul era legat de autoritatea preoţilor şi riturilor templelor; viaţa spirituală era coruptă. Conducătorii religioşi israeliţi uitaseră pietatea tradiţională care trecuse de la Avraam la Iacov, Moise şi profeţi. Relaţia lor cu Dumnezeu devenise doar o formalitate şi prin urmare, Isus a criticat de mai multe ori lipsa lor de credinţă efectivă (MAT. 23:1-39).

Astăzi, Creştinismul trebuie să se căiască deoarece şi el şi-a pierdut substanţa şi a devenit numai o formalitate.
Când ne gândim la pasiunea şi credinţa biserici la început, putem spune că biserica zilelor noastre a devenit prea formală şi s-a îndepărtat mult de la scopul iniţial al credinţei.
Mulţi oameni se consideră astăzi creştini dar, în realitate trăiesc o viaţă departe de învăţăturile lui Isus.

Aşa cum Isus a făcut tot posibilul pentru a reforma Iudaismul corupt al timpului său, la a doua Venire El va reforma de asemenea Creştinismul până în temelii, pentru a-l face o adevărată Biserică ce-L venerează pe Dumnezeu, şi-i va inspira pe creştini să fie cei care practică Voinţa lui Dumnezeu şi învăţăturile lui Isus.

Pe timpul lui Isus, Iudaismul nu a recunoscut adevărata valoare a lui Isus; conducătorii israeliţi au întors spatele Voinţei lui Dumnezeu şi reformei pe care o predica Isus, şi L-au persecutat.
La fel, la a doua Venire, noile învăţături şi activităţile reformatoare ale lui Hristos vor întâmpina opoziţie din partea credincioşilor care refuză să facă efortul de a reforma Creştinismul şi din partea bisericii care este legată de autoritatea şi riturile ei tradiţionale.

Pe vremea lui Isus, cuvintele lui Mesia nu au fost primite de către conducătorii Iudaismului. Mai degrabă ele au fost acceptate de israeliţii din clasele sociale inferioare şi de păgânii care erau însetaţi de viaţă spirituală sau chinuiţi de conştiinţa încărcată.
La fel, în timpul celei de a doua Veniri, laicii care încearcă din greu să trăiască Cuvântul lui Dumnezeu şi chiar non creştinii ar putea fi primii care să accepte învăţăturile lui Hristos, mai degrabă decât conducătorii creştinismului.

De aceea, mâhnit, Isus a spus că, cei care se vor bucura de ospăţul de nuntă pe care-L va pregăti El s-ar putea să fie nu cei invitaţi, ci cei chemaţi la întâmplare de pe drum (MAT. 22:8-10).
Oamenii din vremea lui Isus se născuseră pentru a trăi vieţi cu semnificaţie providenţială, pentru că ei aveau să-L slujească pe Mesia şi să-L ajute să-Şi realizeze voinţa. Ei nu erau oameni obişnuiţi ci aveau responsabilitatea de a trăi în cel mai important moment al istoriei providenţiale.

La fel, toţi oamenii de azi, şi mai ales creştinii, au responsabilitatea de a-L sluji pe Mesia şi de a întemeia lumea care îndeplineşte Idealul Creaţiei. Trăim un moment fără precedent în toată istoria.
La a doua Venire, Hristos va proclama Voinţa lui Dumnezeu care trebuie realizată pe pământ şi va educa oamenii s-o împlinească.

Adevăraţii credincioşi ar trebui să-L caute şi să-I slujească, să urmeze Voinţa lui Dumnezeu care este relevată prin El. În MATEI 2:3, Biblia spune că la naşterea lui Mesia, în întregul Ierusalimul s-a creat o zarvă imensă. însă, a existat oare cineva care să aibă grijă de Isus cit acesta a fost copil sau să-L sprijine public după ce Şi-a început misiunea?

Să ascultăm deci, cu smerenie vocea mintii noastre originale şi să căutăm să aflăm despre Mesia.
Să ne potolim mintea şi să ne îndreptăm atenţia către veştile dătătoare de speranţă care anunţă Noua Eră.

© Prezentare Generală A Principiului - Nivelul Patru (Ediţie Românească)