Eu Și Voluntariatul

La moment periodic particip în proiecte de voluntariat la nivel național în special cele organizate de ONG-urile ”Serviciu pentru Pace” – SPP și ”Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova” –FFUPLM  - sunt interesat în special de proiectele ce țin de educația non-formală a tinerilor, mai ales pe tema discriminarea și stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală. De asemenea particip și în proiecte de nivel internațional, în special în cadrul programului ”Youth in Action”, care din 2014 deja face parte din proiectul ”Erasmus +” – ultimul proiect la care am participat a avut loc în Cluj-Napoca, și scopul proiectului era de a ne găsi noi parteneri din alte țări și a crea proiecte în cadrul proiectului european ”Erasmus +”.

Am început activitatea în cadrul ONG-urilor menționate mai sus pe baza recomandărilor prietenei care era activă deja de mulți ani și avea succese în a implementa proiecte. Sincer să fiu la început eram foarte sceptic, și îmi făceam griji ca nu cumva să pierd timpul în zadar. Primele proiecte ecologice la care am participat nu prea mi-au împlinit așteptările, am făcut curat în parcurile din Chișinău, dar nu mă simțeam împlinit, îmi veneau în minte diferite întrebări, cum ar fi – de ce eu trebuie să curăț după alții?, cât timp se va păstra curățenia? De aceea mă gândeam să renunț la voluntariat. Totuși în curând am fost invitat la diferite seminare în cadrul ONG-ului FFUPLM – la aceste seminare se vorbea despre creșterea și dezvoltarea personală, valorile în familie și importanța familiei, atitudinea de stăpân asupra naturii etc. Aceste seminare mi-au dat gust de viață și dorința de a fi activ. De atunci a devenit mai clar pentru mine de ce uneori este util de  a curăța după alții, dar în același timp mi-au dat o nouă direcție în cadrul voluntariatului, educația tineretului. Cred că și în voluntariat ca și în plan profesional este foarte important să înțelegi ce îți dorești și să alegi domeniul potrivit de activitate. Desigur consider că este bine să te încerci în diferite activități de voluntariat, să guști mai multe, să te provoci și să depășești anumite lupte interioare, totuși cu cât mai mult participam la diferite proiecte, cu atât mai mult înțelegeam ce anume mă interesează. De aceea m-am concentrat din ce în ce mai mult pe educația non-formală, și deja am ajuns să fiu organizator și facilitator în special în proiectele ce țin de stigmatizarea și discriminarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Avantajele care le am la moment din voluntariat sunt pur și simplu enorme – în primul rând am reușit să mă depășesc pe mine în multe situații, să devin mai deschis, mai liber, să mă eliberez de complexe. În afară de aceasta am învățat foarte multe lucruri, practice și utile în viața de zi cu zi – cum ar fi să lucrez în echipă, să elaborez proiecte, am înțeles mai bine ce îmi doresc și ce vreau de la viață. Mi-am făcut mulți prieteni, am avut ocazia să comunic și să activez cu mulți oameni foarte interesanți, care mi-au îmbogățit universul meu interior. În plus am călătorit mult, am învățat ce înseamnă de fapt a călători frumos și cu sens, aici aș spune un mulțumesc mare Uniunii Europene pentru investițiile sale în tineret și voluntariat. Uneori voluntariatul a necesitat sacrificii, în special de timp și forță, dar cu siguranță s-a meritat. Au fost și experiențe neplăcute, au fost situații în care oamenii din echipă aveau scopuri contrare, dar și acestea sunt lecții. Pe parcurs am simțit tot mai mult cum un voluntar poate deveni schimbarea înspre bine, cum un voluntar poate să ajute societatea în acest sens. Și satisfacția care am primit-o de la faptul că am avut ocazia să fac un bine nu se compară cu nimic.

Sincer să fiu, cred că sistemul educațional trebuie schimbat, și principalul lucru care trebuie schimbat este modalitatea de a învăța. În acest sens respect direcțiile care le propune ministrul Educației din RM doamna Maia Sandu, în unul din interviuri ea a menționat importanța de a introduce și educația non-formală în învățământul școlar, datorită ei și a prim-ministrului Iurie Leancă, am speranța într-un viitor mai frumos al țării.

În calitate de sursă de inspirație am avut mai mulți oameni mari – în special pe cei ce au promovat pacea în lume, de la pacea interioară, din suflet, până la cea substanțială, palpabilă, din societate. Dintre cei mai recenți așa persoane cum ar fi Sun Myung Moon, Mahatma Ghandi, Nelson Mandela, Martin Luther King. Dintre cei de mai demult – Isus Hristos, Siddhartha Gautama Buddha, Confucius, Zoroastru etc. Cartea care m-a atins foarte mult este cartea autobiografica a lui Sun Myung Moon – ”Cetățeanul Lumii iubitor de Pace” (As a peace loving global citizen).

Iată o mică secvență care îmi place:

” Copil fiind, pajiştile îmi serveau drept casă. Îndată ce înfulecam farfuria mea de orez la dejun fugeam de acasă şi toată ziua o petreceam pe dealuri şi la râuri. Puteam să petrec ziua întreagă rătăcind prin pădure, cu toate păsările şi animalele ei şi mâncând plante, pomuşoare sălbatice, încât niciodată nu simţeam foame. Chiar copil fiind, ştiam că numai cum mergeam în pădure, sufletul şi corpul meu se simţeau în largul lor.

Deseori, după ce mă jucam, adormeam chiar acolo, pe dealuri. Astfel tatăl meu era nevoit să meargă să mă caute. Când auzeam glasul tatălui meu strigând de departe „Yong Myung! Yong Myung!” chiar şi prin somn nu puteam să nu zâmbesc. Aşa era numele meu de copil: Yong Myung. Vocea lui mă trezea, dar eu mă prefăceam că dorm. Atunci el mă ridica în spate şi aşa mă ducea acasă. Sentimentul ce-l aveam atunci când tatăl cobora dealul cu mine în spate – simţindu-mă în siguranţă deplină, iar în inimă având absolută tihnă – aceea era pacea. Iată cum am cunoscut pacea pentru prima dată, în timp ce eram dus în spate de tatăl meu.”

Planurile de viitor sunt multe, dar vedem cum viața le aranjează și cât de mult efort voi depune spre realizarea lor, una știu că voluntariatul face parte din planurile mele de viitor.

Succese!