Cărţile Apocrife Ale Noului Testament. Evanghelia Lui Maria Magdalena

Asadar acest codex care continea si Evanghelia lui Maria a fost cumparat de cercetatorul german Karl Reinhardt in 1896, de la un anticar egiptean din Cairo. Codexul a fost botezat, Codexul Berlinez 8502 (Papyrus Berolinensis 8502). Cea ce este absolut clar este ca acest papirus a fost descoperit langa localitatea Akhmim in Egyptul de Sus,  si este denumit si Codexul din Akhimim. Orasul Akhmim (numit de copti majoritari in acest oras si Shmin) este amintit si de Herodot si de Strabo. Noi stim astazi ca in 109 d.Hr., orasul a fost largit si fortificat de stramosul nostru Traian si ca majoritatea populatiei in acele vremuri erau Crestini Copti. Intr-o oaza din apropierea orasului a fost surghiunit si Nestor (Sf. Nestorius) intemeietorul Biserici Crestine-Nestoriene (ei se considera de rit Ortodox), majoritara astazi printre Crestini de origina Araba din multe state ale Orientului Mijlociu. Surghiunirea lui Nestor, pe atunci patriarhul Constantinopolului sa datorat unei dispute doctrinare intre el si Chiril, care sustinut de o grupare de clerici au reusit sa-si impuna doctrina. Deoarece acest document despre care vorbesc a fost gasit in apropierea locului si datei (jumatatea sec IV d.Hr) in care se afla Nestor cu credinciosi lui in acel loc de surghiun, probabil ca sursa acestui manuscris sa fie acesti buni crestini care nu au avut nici in clin si nici in maneca cu gnosticismul. Impreuna cu acest manuscris au fost in acelasi codex si Apocrifa lui Ioan si Intelepciuna lui Iisus, o alta apocrifa a Noului Testament. Alte surse ale Evangheliei Lui Maria Magdalena au fost Papirusul din  Oxyrhynchus L 3525  (P.Oxy. L 3525) si Papirusul Rylands 463, ambele de provienenta Copta si ambele din Egypt. Interesant de mentionat ca  P.Oxy. L 3525 descoperite aproximativ la inceputul secolului 20 (prin 1900-06) au fost descifrate si traduse in 1983. In poza de mai jos aveti mana neagra a postatorului vostru care explica despre acest papirus, si a  caru-i copie, transcrisa pe pergament (adevarat – Pergamon Technique) si papirus (reconstruit) se afla in posesia mea.

Din Papirusul Berolinensis 8502 lipsesc 6 pagini de la inceput si 4 din mijlocul lui, reconstructia partiala s-a facut cu ajutorul celorlalte fragmente gasite si descifrate in 1983. Aceasta Evanghelie contine o discutie la care iau parte in afara de Maria, Petru, Andrei si Levi. Discutia are loc dupa Invierea lui Iisus si reintoarcerea sa in ceruri. Petru o roga pe Maria sa le comunice si sa-i desluseasca rosturile ascunse ale spuselor lui Iisus. Maria le comunica spusele lui Iisus si le comenteaza. Andrei nu crede nici in spuse si nici in comentariile lui Maria. Petru considerands-se Apostolul senior nu da crezare si o admonesteaza. Levi si Maria de o parte si Petru cu Andrei de cealata. De Boer care este una din cele mai serioase specialiste in subiectele discutate sustine cu tarie, ca aceasta Evangheli nu poate fi gnostica, . cand este sustinuta si de Karen King de la Harvard, nu ramane decat sa spunem, Amin asa este.

Cea ce intuim din cititul acestei Evanghelii, pozitiile clare ale o parte din Apostoli (1) o femeie nu poate fi Apostol; (2) au existat in diferite practici religioase o sumedenie de dispute; (3) a existat o aripa conservatoare fata de o aripa mai ezoterica si liberala; (4) Apostoli Barbati au castigat partida si astazi in scaunul lui Petru la Roma sta un barbat si nu va sta niciodata o femeie.

Interesant ar fi pentru o parte din noi, cand si daca vom ajunge la portiile raiului sa nu-l gasim pe Petru ci pe Maria Magdalena.

Bibliografie:
- Meyer, Marvin. The Gospels of Mary. San Francisco: Harper, 2004.
- King, Karen L., The Gospel of Mary of Magdala: Jesus and the First Woman Apostle. Santa Rosa: Polebridge Press, 2003.
- De Boer, Esther A., The Gospel of Mary Listening to the Beloved Disciple. London: Continuum, 2006 (2005).

© https://bibliophyle.wordpress.com