Русский

Fructul interzis nu era un fruct literalmente

Dezbateri Marţi, 27 Ianuarie, 2026

Fructul interzisnu era un fruct literalmente

Matei 15:11

„Nu ceea ce intră pe gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.”
Isus arată că adevărata impuritate nu vine din mâncare ci din gândurile și cuvintele rele care provin din interiorul omului – adică din inimă. Prin asta, El mută accentul de la lucruri exterioare cum ar fi hrana, la ceea ce se produce în interiorul omului și se manifestă prin cuvinte și fapte care pot afecta profund starea morală și spirituală a omului.

Dacă Dumnezeu este un Dumnezeu al iubirii, cum ar fi putut pune omul la o încercare atât de riscantă, încât un singur eșec să ducă la suferința întregii omeniri pentru mii de ani?
Exemplu, poate oare un părinte iubitor să testeze ascultarea copilului lăsându-l singur acasă cu un cuțit pe masă, doar ca să vadă dacă va arăta ascultare și îl va atinge sau nu?
Și, din moment ce s-a demonstrat anterior că, la momentul poruncii, Adam și Eva nu erau încă perfecți, adică puteau greși, se poate oare spune că Dumnezeu i-ar fi supus unei încercări atât de periculoase doar ca să vadă dacă sunt ascultători sau nu?

Astfel, fructul interzis din Grădina Edenului nu era ceva intenționat pus de Dumnezeu doar ca să verifice ascultarea copiilor Săi, ci are un sens mai profund, legat de o etapă a dezvoltării lor morale și spirituale.

Adam și Eva conștient au mâncat fructul interzis de Dumnezeu, сe om în toate mințile ar mânca ceva evident otrăvit ce inevitabil duce la moarte?

Considerând și faptul că multe lucruri în Biblie sunt scrise sub formă de simboluri sau pilde, este o mare probabilitate ca rodul pomului cunoştinţei binelui şi răului, care le-a provocat strămoșilor omenirii un stimul atât de puternic, încât erau gata să se dezică şi de viaţă, să nu fie unul material, cu un simbol, reprezentând altceva mult mai profund.

Comentarii (0)

Comentează.

Logați-vă pentru a posta comentarii.