Mersul La Biserică Nu Te Face Mai Credincios...

2. Un alt aspect este aspectul de comunitate religioasă. Singur cuvântul comunitate subânţelege un grup de oameni, care au ceva comun, ceva care îi uneşte şi îi apropie unul de altul. De fapt anume acest înţeles al cuvântului biserică este esenţial, căci dacă ar fi să privim istoric la felul cum a apărut noţiunea de biserică, atunci am vedea clar că aceasta a apărut in primul rând sub aspectul de comunitate, începând cu primii Creştini care deşi se rugau în peşteri pe ascuns considerau că formează împreună o biserică.

Având în vedere faptul că esenţialul într-o biserică este anume comunitatea de oameni, ce împărtăşesc aceeaşi religie, nu pot nicidecum să înţeleg, de ce mai exista biserici moarte, unde în loc să crească credinţa în Dumnezeu, se dezvoltă ocultismul şi sentimentul de obligaţie?

Din păcate, mai există la multe biserici oameni, care vin la biserică din sentimentul de obligaţie, ba şi mai mult, tot aceste persoane, impun venirea la biserica al celorlalţi membri, motivând că aceasta ar fi o obligaţie ( o bună parte de timp am fost şi eu o astfel de persoană).

Eu cred, că acest punct de vedere este greşit, cel puţin depăşit şi rămas în urmă. Căci această atitudine este de nivelul unui rob, care ascultă de stăpânul său, dar oamenii iubesc libertatea, uneori mai mult decât pe Dumnezeu, astfel omul nu se simte bine pe poziţia de slugă şi el caută în orice măsură să scape de această poziţie.

Dumnezeu însă ne-a dat dragostea ca şi lege supremă, de care să ne conducem şi care s-o folosim în orice activitate a vieţii noastre. La fel nu ar trebui să fie o excepţie, nici atitudinea faţa de biserică. Ba dimpotrivă biserica ar trebui să fie tocmai locul cel mai dorit de oricare membru al ei, căci aceasta îl reprezintă pe El.

Oricare membru al bisericii este parte integră a unui organism numit biserică. După cum şi apostolul Pavel spunea: ”Oare nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos?” 1Corinteni 6:15.

Deci, dacă oricare din noi, nu simte necesitatea de a se uni cu acest organism integru, comunitatea creată în numele lui Hristos, atunci acesta nu-l cunoaşte pe Hristos şi nu poate inţelege adevărata dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. Ori dacă noi credem că adevărata dragoste te face să iubeşti chiar şi pe vrăjmaşul tău, atunci la ce nivel ne aflăm noi, cei ce nu putem să simţim dragostea faţă de cei mai apropiaţi oameni, cu care impărtăşim acelaşi crez?

Totuşi realitatea rămâne realitate şi de multe ori prejudecaţile, inhibiţiile si multe alte neajunsuri, ne fac ca aflându-ne in mijlocul fraţilor noştri sa ne simţim incomod.

Trebuie să recunoaştem că persoana care încearcă să evite venirea la biserică, sau vine din obligaţie, pur şi simplu nu se simte bine în cadrul comunităţii din care face parte. Atunci când se întâmplă acest lucru sunt de vină toţi membrii bisericii, fiecare are o parte din vină. Persoana care nu vine, sau o face din obligaţie, prin faptul că nu s-a învăţat să iubească, cel puţin pe fraţii săi. Iar cei care vin, prin faptul că n-au ştiut să dăruiască această dragoste celor mai pasivi. Ori, ce înseamnă să iubeşti pe o altă persoană? Oare dragostea nu-ţi creează necesitatea să găseşti cât mai multe activităţi comune cu persoana pe care o iubeşti? Atunci de ce oare se întâmplă că unii încearcă să evite pe alţii, sau se simt incomod?

Pentru Dumnezeu este foarte importantă manifestarea dragostei noastre, nu doar vorbe. Sper ca fiecare din noi, inclusiv şi eu, să conştientizeze acest lucru.

Acum eu propun fiecare din noi să reflecteze asupra sa şi să vadă la ce nivel al dragostei se află, cât de bine se simte lângă aproapele său, şi ca să creştem în dragostea faţa de aproapele nostru, propun să facem eforturi comune, să ne luăm mână de mână şi să construim un "oraş fără de păcate" (cuvinte din cântecul - Ploaia Care Va Veni, formaţia - Pasărea Colibri)

Acest articolul vine mai mult ca o conştientizare şi automustrare.